miercuri, 11 martie 2009

tara asta n-o sa scape de comunisti nici cand o sa moara ultimul soim al patriei

on ioniliescu (Marti, 13 noiembrie 2007) - rejectat

zicea cineva ca "tara asta n-o sa scape de comunisti nici cand o sa moara ultimul soim al patriei";
nu prea intelegeam la vremea aia de ce atata pesimism;
cu timpul... si au trecut mai mult de 15 ani de atunci, am ajuns sa inteleg cat de greu e sa scapi de ei... dupa ce ti-au mancat sufletul, te-au umilit, te-au desfiintat ca individ, te-au facut parte din C.A.P.-ul lor... ti-au vorbit de valorile luptei de clasa cu convingerea si zelul brigadierului din filmele lui Sergiu Nicolaescu... dupa ce, pe scurt, au servit cu mandrie partidul si pe-al sau conducator... ce fac ei acum?
cu aceeasi seninatate (senila oare? sau doar meschina?) vin acum sa-mi vorbeasca despre valorile economiei de piata, despre democratia originala, despre spiritul civic (cine n-a uitat isi aminteste ce e cu spiritul asta civic al celor care au plantat flori cu tarnacopul)... oare ei nu obosesc nicioadata?
stau si ma-ntreb: oare de ce nu vrea dnul Iliescu sa se odihneasca?
oare de ce nu vrea dnul Iliescu sa ma lase sa ma odihnesc? de ce nu vrea sa ma lase sa-l uit? de unde incrancenarea asta? (unii i-ar spune vitalitate. dar cred ca, totusi, la dnul Iliescu este mai mult ura cea care-i da putere... nu vitalitatea) cat de mult sa urasti bunul-simt ca sa-ti bati joc de el cu atata incrancenare?
varsta pe care o aveti, dnule Iliescu, ma obliga la o doza de respect cu mult mai mare decat cea pe care consider ca o datorez politicianului iliescu, eternului iliescu, presedintelui fara limita de mandate iliescu, scamei ce nu se vrea curatata de pe haina romaniei, numita iliescu.
asadar, ma opresc aici, cu urarea: odihniti-va, dnule Iliescu; am convingerea ca atat dumneavoastra cat si mie ne va fi mai bine; lasati romania sa va uite; oricat de incrancenat veti fi, romania tot vã va uita.
e suficient sa cititi un sondaj de opinie (dintre acelea pe care le considerati micinoase de cate ori nu va reflecta convingerile) si sa descoperiti opinia populatiei sub 30-35 de ani despre "eternul si fascinantul iliescu"; veti intelege ca romania de azi si, mai ales romania de maine vrea altceva.
oare, faptul ca n-au facut munca patriotica in gimnaziu/liceu/facultate le intuneca mintile? oare, pentru ca n-au citit operele complete ale lui lenin/stalin/mao/fidel nu au acces la adevarurile pe care le detineti?
mi-ar placea sa consider demersul dvs cu blog-ul ca pe o activitate relaxanta, practicata de orice pensionar cu oaresce aplecare spre contemporanitate; si n-as vrea sa cred ca v-ati propus sa acoperiti si lumea virtuala cu competenta dvs.
am obosit... deja v-am acordat prea mult timp; atat ura mea pentru dvs cat si timpul pe care-l meritati au fost epuizate; ma intorc cu spatele la istoria de care-mi amintiti... ma duc sa va uit cumva... ma intorc la munca...
on ioniliescu (Marti, 13 noiembrie 2007) - rejectat

6 comments:

george corbeanu spunea...

Domnul Iliescu nu vrea sa se odihneasca pentru ca nu stie cum. Nu a facut-o niciodata. In plus, daca s-ar odihni, ar muri. Si el nu vrea sa moara. Vrea sa existe etern

Mi-a placut refularea ta :) chiar daca pe alocuri mi s-a parut putin patetica, mai ales spre final. Eu as mai reduce din punctele de suspensie.

Asa cum ti-am zis si cu alte ocazii, eu unul (ia-o ca pe o parere personala) nu iti inteleg ura aceasta pentru Iliescu. Inteleg ura la nivel de idee, dar cam atat. Restul imi pare mai mult parada, decat sentiment profund.

IO spunea...

@ george corbeanu

spui ca "ura (...) mi se pare mai mult parada decat sentiment profund"

as zice ca sentimentele mele profunde nu-si prea au locul pe blog-uri, ci in familie sau intre prieteni.

pe blog-uri scriem ca si cand bem bere, nu? pe cat de "adevarat" sau "la parada" sunt aici, pe-atat sunt si cand imi/iti povestesc despre un teatru, un film, o carte, sau ne-amintim de studentie. io zic ca e suficienta sinceritate si-aici (pe blog), si la o bere-n 'caru cu bere'.

george corbeanu spunea...

Pai atunci fereste-te de cuvinte din astea mari genul il urasc pe iliescu, il iubesc pe basescu (ast acu iubirea am zis-o doar asa, pentru a sublinia ceva, n ca te-as fi auzit vreodata facandu-i marelui om de stat din zilel noastre, vreo declaratie)

la bere nu uram, ci iubim tot, mai ales dupa cateva halbe de un kil :)

eu cred ca lucrurile sunt mai complexe decat par, iar romanul de acum, daca ar fi sa urasca ceva sau pe cineva din toata perioada de tranzitie, cu siguranta nu ar fi DOAR Iliescu. E un intreg mecanism supus urii.. e o intreaga constiinta nationala a inceputului de atunci ce poate merita combatuta si dispretuita.

Nu ne schimbam, nici peste ani. Ca sa ni se schimbe conducatorii, trebuie sa fim in stare sa ne schimbam noi, intern. Dar mai e pana acolo, mai trebuie sa treaca generatii intregi, generatii oarecum izolate de toata mocirla inaintasilor. Generatii nascute in romania si educate in elvetia. Generatii de emigranti intorsi in tara parintilor sau bunicilor, pentru a o salva de la duhoare...

Mda.

IO spunea...

@ aceluiasi george corbeanu

ce inteleg io de la tine, e ca "viata e complexa si-are multe aspecte";

spui ca, totusi, e ceva de combatut, dar parca nu cu iliescu trebuie sa-ncepem... din lista de ilustri, am inceput si io din mijloc, accept; am inceput cu iliescu, nu cu stefan cel mare, nici cu burebista, nici cu extraterestrii cosmici (daca nu stiai, romania e un fel de buricu' pamantului, statuata ca atare de catre niste extratereshtrii cosmici acum multe milioane de ani... iti explic io);

in concluzie, stai pe-aproape; urmeaza Nastase :)

george corbeanu spunea...

stii ce o sa sfarsesti sa faci? vei scrie incontinuu, il vei combate aprig pe iliescu, apoi te vei muta pe nastase, vei umple ecrane de cuvinte, vei minimiza scrolul pana la disparitie, apoi vei trece la urmatorul, la geoana, apoi la voiculescu, apoi iti vei da seama ca altii, mai tineri, s-au ridicat, si ii vei lua si pe ei in colimator, si ii vei combate, ti se vor lungi degetele ca la pianisti, iti vor creste unghiile roz, tastatura va deveni mocirloasa, o vei schimba, vei combate, vei evolua, vei ajunge un batran cu barba alba dar tu vei combate, pe altii, pe altii, noi si vechi, iar in final, rasufland adanc, ridicandu-ti ochii din monitorul deja parte din tine, vezi constata ca ei sunt tot acolo, si sunt multi, iar tu esti tot aici, si esti la fel de singur, frustrat si mic.

Dar vei combate.

last morning on earth spunea...

OK, ma bag si eu la un comentariu printre bloggerii (sau blogherii) astia multi si destepti.
Domnule "IO" (sau este I/O), desi sint de acord cu multe din ce spui (nu neaparat cu cum o spui), nu pot sa nu remarc lipsa totala de perspective si de speranta care se desprinde din aceasta zicere. Lipsa de perspective a autorului, si lipsa de speranta a cititorului, care dupa ce citeste o treaba cu care e de acord in multe privinte, nu reuseste sa gaseasca absolut nimic care sa sune a "solutie", sau "cum sa facem sa nu mai fie asa". Din pacate asta se intampla cu majoritatea articolelor care trateaza probleme de genul asta (nu numai referitoare la Dl. Iliescu, ci la toti "conducatorii", as spune indiferent de culoarea politica, pe care cloaca autohtona i-a scuipat pana acum). De ce ? Pt ca inteligentele "de pe net" inca nu au o solutie viabila. Nici macar o idee care sa para realizabila intr-o viata de om.
Asa ca domnule "IO", astept ceva care sa scoata articolul DVS din marea de articole fara speranta foarte usor de gasit pe bloguri, si anume o idee, macar o fantezie, despre cum sa scapam de luminatii nostri conducatori.