luni, 8 noiembrie 2010

despre Paunescu

intai de toate, "despre morti, numai de bine..."

dupa care, avand in vedere ca toata media ma/ne asalteaza din toate partile cu cate o parere despre cine a fost, este si va fi Adrian Paunescu in istoria tzarishoarei asteia... si avand in vedere ca sunt mult prea mic ca sa pot discuta despre un subiect atat de mare... las pe altii sa comenteze. dintre toti comentatorii si dintre toate comentariile, ader la cel al lui Vladimir Tismaneanu:
Menestrelul comunismului dinastic sau cine a fost Adrian Paunescu.

altfel, mi-a mai placut foarte tare un comentariu al unui Romulus Iaru...
zicea asa:

------------------------
Romulus Iaru spune:
05/11/2010 la 11:13
Gresesti si ma doare

Istoria culturii romane musteste de artisti cu o conduita impecabila (ca sa-ti pastrez exprimarea).
Oare crezi ca Lucian Blaga nu ar fi fost el capabil (tehnic vorbind) sa toarne versuri la comanda. Oho… si-nca cum.
Dar el nu a vrut sa striveasca “corola de minuni” a lumii…

Nichifor Crainic, Petre Tutea, Vasile Bancila, Vasile Voiculescu, Ernest Bernea, Radu Gyr, C-tin Noica, Edgar Papu, Anton Dumitriu, Ion Petrovici, Vladimir Streinu.

Exista vre-un nume in lista asta (si Doamne!, ca de lunga ar putea fi ea…) care sa-si fi vandut talentul si moralitatea daca nu pentru bani. macar pentru propria lor VIATA….

Mircea Eliade. Eugen Ionescu, Emil Cioran, Aron Cotrus, Stefan Baciu, Vintila Horia (care obtine Premiul Goncourt in 1960 pentru romanul Dumnezeu s-a nascut in exil), Horia Stamatu, Alexandru Busuioceanu, George Uscatescu, Al. Cioranescu….

Ar fi putut si ei sa accepte trocul, dar nu au vrut sa manance din troaca, alaturi de cei ca Adrian Paunescu (care singur spunea in 1992: “Am fost un PORC”.)

Un talen incontestabil, insa incontestabil irosit. Vechea istorie a branzei bune in burduf de caine.
O drama a luat sfarsit: a lui, a mea, a noastra.
Si iarba va creste pe mormantul lui, asa cum isi doreste, insa doar ca sa-l ascunda.
------------------------
(sursa: aici)

o sa inchei, spunand ca:
- uneori lacrimam stingher daca ascultam "si totusi exista iubire / si totusi exista blestem / dau lumii, dau lumii de stire / iubesc, am curaj si ma tem"; sau "Si te iubesc cu mila si cu groaza / Tot ce-i al tau mi se cuvine mie / Ca un nebun de alb ce captureaza / Regina neagra pentru vesnicie"; sau alte atatea "cantece de cenaclu";
- dar, ma ingrozeam cand il vedeam pe Paunescu candidand la presedintie din partea Partidului Socialist al Muncii; ma ingrozeam vazandu-l pe Paunescu promovand si elogiind oameni ca Rodica Stanoiu si Ion Iliescu; ma durea cum Monica Lovinescu si Virgil Ierunca nu aveau acces la conshtiintele post-decembriste din cauza unor Paunescu, Vadim si alti formatori de opinie.
- se spune ca dupa ani si ani, cand ii vor fi murit contemporanii, din Paunescu va ramane doar poezia... pana atunci, insa, ma ingrozesc de cate conshtiinte mutilate a lasat in urma "activistul" Adrian Paunescu; Dumnezeu sa-l ierte!

1 comments:

scharke spunea...

Si mai era si moldovean :D